Reșița – Sibiu, drum bun!

În urmă cu o săptămână am avut de făcut un drum până la Reșița. Am plecat din București în data de 11.01 cu trenul IR1695, iar după 474 km și 10 ore (cu tot cu întârzieri), am ajuns obosit la destinație. În cursul zilei am avut mai multe treburi de rezolvat, iar după o cină bună și-un duș cald, m-am aruncat în pat pentru somnul bine meritat.

Dis-de-dimineață am plecat la drum, însă nu pe aceeași cale de fier pe care am venit, ci pe șoseaua care duce la Brașov. Având ceva mai mult timp la dispoziție, m-am plimbat prin orașul de pe Bârzava și am vizitat Muzeul de Locomotive cu Abur. Cred că vă ajung poveștiile mele, așa că am să vă prezint câteva fotografii din Resișa, apoi câteva fragmente din drumul spre Brașov – mai exact Sibiu, pentru că până acolo mi-a ajuns lumina pentru fotografii.

Răsăritul l-am surprins pe malul Râului Bârzava care traversează Reșița.

În drum spre centrul orașului am trecut prin parcul Intim.

Calea Timișoarei este o șosea cu linie de tramvai pe mijloc, pe care însă nu mai circulă decât autovehicolele.

Funicularul din Reșița deservea în urmă cu mult timp prelucrarea oțelului, acum structura sa a rămas părăsită deasupra orașului. Acesta ofera un peisaj interesant și dezolant în același timp.

Reșita Sud este gara istorică a orașului, ce a fost recent renovată cu fonduri europene.

Această gară este capăt de linie pentru un număr de 4 perechi de trenuri/zi.

Un tren gol se odihnește la baza unui oraș sărac, într-o gară cu peroane scumpe..

Pornim iute la drum spre Hunedoara. Este o zi frumoasă, iar peisajul se animă frumos când este privit din interiorul mașinii.

Imediat ajungem la granița județului Caraș Severin, pe care îl și părăsim printr-un peisaj autentic de iarnă.

Gata! suntem în județul Hunedoara, următoarea oprire – Sarmizegetusa.

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (~106 d.Hr.) – a fost capitala Daciei Romane aflată la o distanță de 40km de Sarmizegetusa Regia, Capitala Daciei.

Nu prea e timp de poposit, așa că plecăm mai departe. În această imagine se pot vedea Munții Retezat.

Totuși, ne abatem puțin de la drum pentru a vizita un loc de mare importanță spirituală pentru ortodoxia română.

Ați ghicit despre ce este vorba?

Mănăstirea Prislop (sec. al XVI-lea) este cunoscută de cei mai mulți dintre noi pentru că în incinta acesteia se odihnește Sfântul Ardealului – Arsenie Boca. Mănăstirea este deosebit de frumoasă, iar atmosfera incintei este una plăcută și liniștitoare pentru suflet.

Iată-ne ajunși în Hunedoara, unde am făcut popas la Castelul Corvinilor (sec. al XV-lea).

Capela castelului.

Castelul reprezintă o emblemă a stilului gotic din România.

Sala Cavalerilor.

Un culoar interior din castel.

Inainte de a pleca din Castelul Corvinilor, am aruncat încă odată o privire peste Hunedoara.

Eram în drum spre Autostrada A1 când am zărit acest peisaj interesant. M-a dus rapid cu gândul la SUA..Las Vegas, pe acolo.

Se numește Măgura Uroiului și este un monument al naturii.

Am intrat pe Autostrada, iar lumina soarelui ne părăsește încet-încet. În față se zăresc Munții Făgăraș.

Apusul m-a prins undeva după Sibiu, iar aici s-a oprit și fotografierea drumului. Am mai călătorit încă 3 ore până în Brașov unde m-am urcat într-un tren cu destinația București. Cei 425 km între Reșița și Brașov i-am realizat în aproximativ 9 ore, cu tot cu opriri. A fost o călătorie frumoasă și mă bucur că am fost pasager în dreapta pentru că am putut să fotografiez drumul.